Author: Loredana Suatean

Dimineața topește în ceață câteva raze de soare. Nu e cald. "Dar poate va fi" – mă gândesc în timp ce combin în minte piese vestimentare. Înăuntru e liniște. Poate prea multă liniște. Și un fel de pace resemnată. Îmi place să asortez lucruri, drept urmare mi-am ales tăcerea pentru ținuta de astăzi. O tăcere lungă până în dreptul genunchilor. Și mi-am propus...

De multe ori, schimbarea are nevoie de un moment potrivit. Adunăm informații (din noi înșine, din teorii, din experiențele altora), dezvoltăm ipoteze și strategii, facem balanțe cu talere greu atârnânde de argumente și contraargumente pentru varianta A, varianta B...

Cu soarele intrând în ochi și vântul zbenguind prin păr, de mână în pas săltat, cu ghizdanul în spate… – Mami, azi am făcut la școală litera j mare! – De la jucărie? – J mare! De la Jeni. … – Mami, îmi iei înghețată? – Dacă s-a deschis, da, sigur. – S-a deschis, am văzut ieri. … – Mami, care este rostul viețîi? – ?… – Am văzut la desene… Era...

E iarnă și ger. Supărați că s-a terminat vacanța și că luminițele din brad le-am scos din priză pentru alte 12 luni, încercăm să gândim în perspectivă. Va regăsesc, dragii mei, cam fără chef… “Iar planuri, iar liste noi, iar reportând dorințe vechi rămase doar în lista de acum 12 luni?” Well… Da! Iar! Am considerat mereu că viața înseamnă un mix de cotidian...

Aș putea să-ți dăruiesc mereu cuvinte. Aș putea să-ți spun iar și iar despre viață, despre oameni, despre căldura din noi, despre magia empatiei tăcute, despre forța unei simple țineri de mână, despre energia lui “atât de mult îmi doresc să…”, despre satisfacția lucrurilor făcute cu dedicare și efort, despre moarte, despre zâmbet, despre dor, despre… Of, doamne… despre atâtea lucruri… Dar...

Au trecut sărbătorile. Am făcut pregătiri, ne-am împrospătat casele, am alergat după cadouri, am întins mesele și le-am umplut cu de toate, ne-am îmbrăcat cu mai multă grijă decât de obicei… Ne-am adunat apoi în jurul coșurilor cu ouă roșii, am ciocnit pahare, ne-am îmbrățișat oamenii dragi, am trimis mesaje celor de departe. Am făcut tot posibilul să ne păstrăm o...

Cândva (nici nu mai știi dacă s-a întâmplat demult, sau mai recent, sau poate se întâmplă încă) înotai în ape tulburi. La început frumos și elegant, îndreptându-te spre țărmul pe care îl vedeai limpede în fața ta. Dar s-a pornit furtuna, apa s-a învolburat, nu mai reușeai să îi faci față. Ai început să dai din mâini din ce în ce...

La mulți ani! Rămâi cu bine, 2014! Rămâi cu bine și sper că ai lăsat în urma ta lucruri frumoase, clipe de fericire, amintiri ce nu se vor șterge ușor. Sper că ai umplut viețile oamenilor cu tot ce ai știut tu mai bun. Probabil, pe ici pe colo, ai mai dat greș. Probabil nu ți-au ieșit chiar toate, că doar ai...

Azi nu am nicio poveste de spus. Azi am văzut doar că e toamnă și dorul meu de copaci arămii, de aerul dens de umbre, și de ploaia în stand-by începe să se calmeze. Un dor ca o foame dureroasă de frunze zdrobite sub tălpi, de un soare cu gene plecate, de parcuri încărcate de nostalgie. Dacă e să fiu sinceră,...

Aș vrea să fi fost posibil ca cineva, acolo sus, să fi putut înregistra ceea ce am simțit eu în zilele de Crăciun. Aș fi descărcat filmulețul, v-aș fi rugat să îl vedeți și v-aș fi spus: “tot ce va doresc e să vă simțiți mereu cum m-am simțit eu în aceste zile de sărbătoare!”. Dar pentru că nu am filmuleț,...